Sora a lui Jacob Black ,tatal ei fiind batranul varcolac,Billy Black.Mama ei a fost ucisa de un vampir,lasand-o in urma impreuna cu cei patru frati ai sai,unii dintre ei casatorindu-se ,iar ea ramanand in casa familiei,alaturi de Jacob.Cei doi cred ca mama lor i-a parasit pentru a pleca in Europa,fiind prea plictisita de rezervatie. Acesta a fost povestea pe care a inventat-o Billy,ei fiind la o varsta prea frageda pentru a afla crudul adevar in legatura cu moartea mamei lor.O fire libera si boema,Cathy se va indragosti de misteriosul si insetatul vampir Jasper,traind o poveste furtunoasa de dragoste.

Capitolul 1:Rasarit.

Priveam padurea ce se intindea in jurul meu.Toamna s-a instalat destul de repede.Copaci goi se zbateau in lumina tarzie a soarelui.Curand avea sa apuna.Imi aminteam fiecare toamna si realizam ca niciodata nu se va schimba nimic.Imi iubeam familia pentru caldura ce mi-o aratau.Copilaria mea a fost destul de frumoasa alaturi de fratele meu si de cele doua surori ale mele,desi mama mea murise tanara,iar eu aveam doar opt ani.A trecut destul de mult de atunci,dar in fiecare zii ceva imi aminteste de ea.Mi-as dori sa pot sa-i vorbesc atunci cand totul mi se pare mai greu.Tata..in schimb,a avut grija de mine atunci cand a murit.De atunci viata mea s-a schimbat.Eram un copil al paduri,singurul loc in care ma simteam in siguranta si unde stiam ca totul se poate implini.Ma ridicasem de pe iarba uda,cu gandul sa plec spre casa,dar un fosnet m-a facut sa-mi ridic privirea spre copaci.Dintre arbori,a aparut o silueta.Am simtit cum inima mea o luase razna ,deoarece stiam ca nimeni nu prea intra aici.Ochi mei s-au oprit asupra unui baiat ce parea din alta lume.Parea fantastic cu parul lui blond ce-i statea nearanjat,si pielea lui alba ,dar perfecta.Ochi lui se oprira asupra mea si am simtit cum obraji mei au luat foc.Se apropia incet de mine ca si cum nu era sigur.O adiere de vant a batut ,iar eu speram sa-mi puna in evidenta parul meu aramiu.S-a oprit ca si cum ar fi inghetat si a incercat sa dea inapoi.Atatea repulsie in privire,,iar eu nu stiam ce se intampla.Fiorii razbateau pe pielea mea tremurand,,nestind ce sa fac.S-a indepartat repede de mine,inainte sa am timp sa clipesc.Nu mi-a venit sa cred.Am alergat spre locul in care a stat si m-am uitat in jur,sperand ca poate se ascunde.Disparuse insa,dar nu stiam de ce.Oare paream chiar asa de urata?Imi era chiar mila de mine.Avea ochi asa atat de verzi incat parea incredibil.Mi-as fi dorit sa se intoarca sa pot vorbi cu el .Ma simteam fericita,in schimb ca l-am zarit.Am mai stat in jur de cinci minute si apoi am plecat spasita spre casa.
Casa mea nu era una foarte mare.Avea doua etaje si era destul de veche.Am intrat cu gandul sa-mi fac ceva de mancare,dar in bucatarie Jacob gatea deja.

-Hey,gata cu plimbarea?intreba el,vazandu-ma ca am intrat.
-Gata,pe ziua de azi,am raspuns eu enervata ,gandindu-ma inca la baiatul acela.
-Stii,nu inteleg de ce anul asta te-ai decis sa te duci la scoala din Forks.,spuse el incruntat.
-M-am plictisit de scoala noastra si mi-as dori sa cunosc alta lume,iar Forks pare orasul potrivit.
Zambi intr-un mod caracteristic,iar eu m-am abtinut sa nu-i scot limba.Am terminat de mancat in liniste si m-am indreptat spre camera mea.Camera mea era slab luminata,cu pereti albastri si calculatorul destul de vechi.Mi-am aruncat rucsacul intr-un colt si am aprins calculatorul ca sa-mi pot citi mailurile.Aveam un mail de la un tip pe care-l cunoscusem acum cateva saptamani cand venise in rezervatie.Era destul de dragut cu parul blond ondulat si ochi albastri.
"Buna,cum mai e viata ta?"
Un mail destul de scurt si plictisitor.Nici nu stiam daca sa-i raspund sau nu.Dar de dragul fizicului lui i-am raspuns :
"Nu chiar asa de bine .Tu?"
Dupa 5 minute ,spre surprinderea mea a raspuns :
"Nici eu ,ce-ai zice daca am iesi la un suc?"
Hm ,oare ce sa-i zic?Nu as avea mare chef,dar oricine are nevoie de un prieten din cand in cand.Sa vedem..
"Desigur,ti-ar placea saptamna viitoare? Intr-o zi pe care o s-o stabilim noi cand mai vorbim."
Am dat send si m-am asezat in pat.O sa-i raspund maine in caz ca raspunde ,pana atunci aveam sa adorm caci o sa fie o zi destul de ,sper eu, interesanta.

2.Intamplari neprevazute

M-am trezit in jurul orei sapte si m-am dus sa ma pregatesc pentru scoala.Dusul a fost rece,incat sa ma trezeasca din starea de amorteala in care zaceam.Mi-am aranjat parul sa stea bine,dar varfurile nu vroiau sa stea drepte.Bine,daca placa n-am vrut sa folosesc,banuiesc ca asta e rezultatul.M-am dus la micul dejun sa pregatesc niste cereale in caz ca Jacob s-ar trezi.Billy,banuiam ca plecase deja la vanatoare,asa ca nu aveam de gand sa ma obosesc pentru inca o portie.
-Hei,te-ai trezit?Jacob aparuse doar in pantaloni lui scurti si nu ma baga in seama .S-a asezat pe scaun si a inceput sa manance cu mana pentru inca nu se trezise.
-AUU,de ce ai pus lingura aia langa mine?intreba el ,scandalizat,deoarece o daduse pe jos .
-Pentru ca cerealele se mananca cu lingura ,nu?intrebam eu,amuzata.Jacob mormai ceva,dar lua alta lingura si incepu sa manance.Cel putin,se trezise.
Dupa ce am terminat,Jacob imi urase noroc pentru ziua asta.De parca as avea nevoie de prea mult.M-am spalat pe dinti si apoi m-am imbracat cu o bluza galbena si niste blugi rupti.De,stilul meu de imprastiata nu avea sa se schimbe prea curand.M-am incaltat si am plecat.
Vantul batea destul de rau asa ca parul meu arata ciufulit.Am ocolit baltile si am ajuns la masina.Masina mea era interesanta,era speciala pentru mine.Nu era prea noua,dar nici prea veche,avea culoarea albastru si era Toyota.Nu iesea deloc in evidenta si viteza o avea redusa.
Am ajuns in fata scoli care era ca o scoala obisnuita,numai ca elevi erau toti inauntru cand am ajuns eu.Mi-am dat seama ca totusi intarziasem.De..lucrul la care ma pricep eu cel mai bine.Am inceput sa alerg pe scari cu gandul sa ajung cat mai repede.La ultima treapta,piciorul meu a alunecat si am inchis ochi.O mana calda m-a prins de spate ca intr-o imbratisare si m-am simtit salvata.
-Ar trebui sa ai grija,spuse el zambind.Scarile nu sunt chiar asa sigure.Avea un zambet si niste dinti frumosi.Nasul lui era stramb,iar perdeaua de par roscat ii incadra fata plina de pistrui.Cuvantul care il descria cel mai bine,ar fi dragut.
-Multumesc,i-am spus eu amabila.Hmm ar trebui sa ma port mai frumos cu salvatorul meu asa ca i-am zambit.
-Ce ora ai?intreba el curios.
-Istorie.
-Da si eu,as putea sa te ajut sa gasesti clasa.Esti eleva noua?Catherine Black?intreba el curios.
-Da,eu sunt,am spus eu zambind.
-Banuiam eu,rase el.Eu sunt James.
-Imi pare bine.
-Plaja La Push banuiesc ca e foarte frumoasa,nu?
-N-ai mai fost acolo?,intrebam eu uimita.
-Nu,dar o sa ma duc weekendul asta.Ti-ar placea sa vii cu mine? adauga el cu un ranjet adorabil.
Oho,doua intalniri stabilite.Nu e rau.
-Sigur,abia astept.
Am ajuns in clasa si i-am dat dosarul meu profesorului de istorie.M-am asezat in singura banca libera alaturi de James.Invatam despre Grecii.Nu-i rau.Pacat ca stiam deja majoritatea lucrurilor asa ca intrebarile profesolui au fost destul de usoare.
Am iesit in pauza alataturi de James si ne-am asezat la o masa in cantina.Au mai venit doi baieti langa noi.Unul avea ochi verzi,migdalati si parul negru,iar celalalt avea parul blond si ochi caprui.Pareau destul de draguti.Pe cel cu ochi verzi in chema Robert,iar pe celalalt Jack.In timp ce mancam ,am observat un grup de persoane intrand.Aproape m-am inecat cand am observat pe baiatul din padure langa ei.Fantastic.
-Ei cine sunt?l-am intrebat pe James ,incercand sa-mi ascund tonul alarmant din voce ca sa nu par o ciudata.
-Familia Cullen.
Frumusetea lor era rapitoare.Pareau ireali ,dar simteam cum prezenta lor ii afecta pe toti.Blonda cu ochi albastri parea ca o printesa din basme,iar bruneta era destul de slaba,dar gingasa si avea un aer inocent.Langa ea statea un baiat cu parul aramiu ,mai inchis decat al meu ,gesturile lui erau marete,asemenea unui model in fata fotografului .Avea privirea plina de interes spre o fata din cantina.Interesant. Mai era un tip brunet ,cu niste muschi impresionanti .Avea un par negru carliontat si niste gropite adorabile.Langa el statea tipul pe care il vazusem ieri.Nu stiam ce sa fac.Nu vroiam sa ma observe ca nu cumva sa se uite din nou,plin de ura la mine.As incepe sa plang.Era cel mai frumos,in opinia mea,dintre toti.Radea,impreuna cu ceilalti la glumele spuse.Nu arunca nici o privire in jur ,slava Domnului.Observasem ca erau extrem de palizi si cearcanele de sub ochi era accentuate.Ma gandeam la noptile lui nedormite si la cum si le petrecea.Trebuia sa-mi intorc privirea,neaparat!Slava Domnului ca cineva tocmai ma trezea.
-Catherine?Hello,ma auzi?ma intreba James care vazuse ca ramasesem pironita cu privirea asupra lor si nu raspundeam la intrebari.
-Da?Cum ii cheama?
Ofta indelung,dar spuse plictisit
-Bruneta este Alice ,blonda este Rosalie ,cel cu muschi Emmet,cel slab Edward,iar cel cu parul deschis este Jasper.
-Jasper...am murmurat eu.
-Poftim?
-Nimic,si ce stii despre ei?intrebam eu enervata ca nu-mi dadea prea multe detalii,desi n-as fi vrut sa par prea interesata.
-Au fost adoptati de catre doctorul Cullen si sotia lui.Rosalie si Emmet sunt impreuna ,Alice e impreuna cu Edward,iar Jasper e singur....cel putin asa pare.
-Aha..am raspuns eu ,absorbita de imagine.Cand in sfarsit m-am hotarat sa numai ma holbez am pornit spre clasa pentru ore.

3.Legende reinviate

-N-ai terminat inca de facut masa?intreba Billy din cealalta camera.
-Aproape.
Faceam o friptura cu cartofi prajiti si salata verde.Tata venise si el de la vanatoare si i-am spus ca voi pregati eu cina,el fiind prea obosit.Un mers apasat se auzi din usa si mi-am dat seama ca a ajuns si Jacob.
-Hey,cum a fost azi la scoala?intreba el,curios.
-Destul de bine,m-am imprietenit cu un baiat pe nume James .
-OO, si isi dadu ochi peste cap,razand.
M-am gandit daca sa-l intreb despre familia Cullen si cum vroiam sa aflu mai multe despre Jasper am intrebat:
-Jacob,tu stii ceva despre familia Cullen?Jacob se uita ciudat la mine.Expresia i se schimbase incet in uimire.In tot acest timp,tata a aparut langa usa si a inceput sa strige:
-Ce stii tu despre familia Cullen?
-Suntem colegi la scoala,nu stiu nimic tocmai asta e.Dar nu trebuie sa tipi!Ridicasem si eu glasul,enervata de reactia lui.
-Stii legendele pe care ti le-am zis cand erai mica,nu?
Am stat un moment pe ganduri sa-mi amintesc ce-mi spune.A deci ei erau familia Cullen?
-Sunt niste simple legende,tata.
-Nu ,sa numai aud nimic despre asta!S-a inteles?se rastise la mine,ca si cum as fi facut ceva interzis.Eram enervata de atitudinea lui,incat chiar numai vroiam sa stau langa el.
-Cum zici tu ,si am plecat.
-Cathy,striga Jacob dupa mine.Vino sa mananci!
-Mai tarziu,am tipat si eu sfasiata de plans.
Am ajuns in patul meu in sfarsit si am inceput sa plang.Nu intelegeam absolut nimic.Stiam doar ca baiatul acela exagerat de frumos,nu imi mai iesea din minte.Mi-l imaginam si acum cat de frumos era el in ziua aceea.Cat as da sa mai aflu ceva despre el!Dar nu trebuie sa devin obsedata,dupa un baiat,care la urma urmelor,nu a vorbit cu mine niciodata.Am incercat sa mi-l scot din cap pe Jasper,ducandu-ma la calculator.Cand l-am aprins am observat ca am un mesaj nou.
"Cand ai vrea sa iesim?"
Of ,Michael,nu stiu ,zau nu stiu!
"Maine ,poti?"
Am asteptat raspunsul .
"Sigur ,la ora 7 sunt la tine"
Maine aveam sa mai aflu ce mai facea Michael.Ce palpitant.Am auzit o bataie usoara in usa ,iar Jacob si-a facut aparitia cu o tava de mancare.Iummy.Chiar imi era foame.
-Multumesc,Jacob.
-N-ai pentru ce.Si tu gatesti micul dejun in fiecare zi,macar atat sa pot face si eu,adauga el facandu-mi cu ochiul.
-Ok.Noapte buna.
-Noapte Buna,si inchise usa.


Ce noapte!L-am visat pe Jasper cum statea in poiana si apoi am aparut eu,dar el a disparut si l-am cautat in toata padurea.A fost un vis urat.M-am imbracat grabita pentru scoala,fara sa mananc ceva si am plecat.Jacob tipa la mine ca trebuie sa mananc ,dar numai aveam timp.
Am ajuns in fata scolii si am parcat masina.Aveam latina.Trebuia sa gasesc clasa care era la etajul al doilea.Am ajuns acolo si m-am asezat in primul scaun liber in toata clasa.Mi-am asezat cartile ,fara sa observ cine era langa mine.Cand mi-am dat seama,desfacerea capacului stiloului mi s-a parut ca a durat o vesnicie.Dar brusc,o voce melodioasa a spart linistea in care agonizam
-Buna,ma numesc Jasper Cullen.Catherine Black ,presupun ,nu?Avea o voce calda,cu o nota falsa de raceala in ea.Nu intelegeam de ce incerca sa se poarte urat si nu ii iesea.
-Da...Imi studie atent fiecare trasatura si simteam cum ma roseam.Mi-am luat stiloul si am inceput sa desenez floricele incercand sa numai fiu distrasa de fata lui prea perfecta pentru ochi mei.Profesorul a intrat,in sfarsit in clasa, si a inceput ora.Eram coplesita de emotii ,asa ca incercam sa privesc in jos.
-Pari abatuta,observa el.
-Nu chiar ,dar nu prea am timp sa dorm .Nu ii privi ochi ,nu ii privi ochi.Esec.
-De ce?Ochii lui galbeni ma hipnotizau si imi era frica sa nu par obsedata .Cu greu am lasat privirea in jos si am soptit:
-Din cauza ta.
A chicotit incet ,doar cat sa-l aud eu.
-Eu chiar te-am mai vazut pe tine si tu stii asta!am spus asta fara sa vreau pe un ton acuzator.
-Da stiu,a raspuns el simplu,zambind.
-Poftim?
-Cathy,m-am inrosit deoarece imi spusese numele de alint si n-aveam nicio idee de unde stie asta,mi-ar placea sa ne putem intalni daca poti sa putem discuta.
-Putem discuta aici!
-Da,fu el de acord.Insa ,arata discret spre profesor,avem ora totusi,asa ca o sa-ti pun doar intrebari care ma intereseaza in mod special.
-Ce intrebari?
-Despre tine,iti dai seama,zambi nonsalant .Nu te-am mai vazut la scoala asta,te-ai mutat,presupun?
-Nu ,am fost la alta scoala...la cea din rezervatie.Parinti mei traiesc acolo.
Ma privea interesat,dar avea un soc in privire ca si cum acum si-ar fi dat seama de ceva.
-Ai patit ceva?am intrebat eu,uluita.
-Sigur ca nu..asa,de ce te-ai mutat la alta scoala?
-Pentru ca nu imi mai placea acolo.Simteam ca nu fac parte si aveam nevoie de un loc nou,parca nu ar fi evident,mi-am spus eu in gand.Scoala aceea avea cei mai plictisitori oameni de pe planeta,aici in schimb sunt altfel de oameni.Ma rog,cinci dintre ei.
-Cum te simti acum?
-Agitata,de ce?Parea crispat de intrebarea.Ma privea concentrat ca si cum ar rezolva o problema fara solutie la matematica.Mi-e frica.
-Dar acum?intreba el enervant.
-Speriata,am murmurat.
-Of...imi pare rau,dar sunt obisnuit sa schimb starile oamenilor si cu tine nu-mi reuseste.Nici lui Edward nu-i reuseste...nici macar lui Alice.
-Ce???simteam ca nu ma prind de ceva.
-Iarta-ma,uit ca vorbesc cu un om.Ai o aura in jurul tau care ma face sa te consider ca si cum ai fi o parte din mine,lasa privirea in jos rusinat,iar eu nu stiam cum ma simt.Imi doream sa zbor de fericire pentru ca ma considerase o parte din el,dar si ciudat pentru ca ma facuse om,dar el ce naiba era?Intr-adevar arata ca si cum ar fi pictat chipul lui,dar nu asta conta.Incepusem sa devin rosie,iar apoi palida.
-Dupa scoala ce faci?intreba,ca sa sparga tacerea ce se adancise intre noi.
-Aaaa...am o intalnire.
-Intalnire?ridica o spranceana.
-Mda,cu toti avem nevoie de un prieten cateodata si rase incetisor,incepand sa scrie si stiam ca nu o sa-mi mai adreseze nicio intrebare.
La sfarsitul orei,James venise langa mine ,tulburat si arunca o privire spre Jasper care isi aduna cartile.Mi-a zambit caracteristic,iar eu m-am tinut de banca ,zambindu-i.James se uita la mine si mai ciudat ,apoi intreba ,nefiind in stare sa se abtina.
-Stii,intre tine si Jasper parca se naste ceva,spuse pe un ton meditativ.
-Nu cred.Eram atat de fericita ca am vorbit cu el incat chiar nu conta ce ii spuneam.
-Nu ma deranjeaza sincer,desi esti irezistibila sincer sa fiu,si se inrosi.Imi povestise intr-o ora,despre sinceritatea lui fantastica ,incat chiar l-am crezut.Dar acum,cred ca minte.
-In ce sens?am ras eu.
-Ai un miros special.
-Am cee??
-Un miros.
-Super.Nu stiam ce sa zic..Am un miros?Chiar e interesant.
-Si zambetul tau...e incredibil.
-Mersi,dar esti doar dragut,nu trebuie sa exagerezi.
-Nu exagerez .Ne-am indreptat in liniste spre ora urmatoare.

4.Rutina dispare

Ora de engleza,nu a fost rea.Am studiat Mandrie si Prejudata,o carte pe care deja o citisem,asa ca ma indreptam fericita spre masina cu gandul la ziua de azi,care va ramane memorabila in mintea mea.Am ajuns aproape de ea,cand am vazut silueta lui Jasper in dreptul ei.Cartile mi-au alunecat ,la fel si piciorul.Am asteptat sa simt izbitura capului meu de ciment,asa ca am inchis ochi.Am simtit niste maini reci ce m-au prins inainte sa ma lovesc si m-a ridicat cu o mana,in cealalta tinand cartile.
-Acum poti sa deschizi ochi,adauga el surazand la vederea chipului meu.
-Era sa cad din cauza ta,am spus pe un ton acuzator.Sa numai faci asta,te rog.
-Cum spui tu,zise inca razand.Ma ajuta sa intru in masina si se aseza pe locul soferului.
-Ce ai de gand sa faci?am intrebat alarmata de intamplare,dar mai ales de faptul ca el ,tocmai Jasper Hale se afla in masina mea.
-Sa te duc la intalnire.
-Si te-ai gandit ca poate eu nu vreau?am izbucnit enervata.
Imi arunca o privire inciudata si as fi preferat sa nu fi deschis gura.
-Nu vrei?murmura el.Mi-ar fi placut sa fim prieteni,sincer...Avea un aer spasit ca si cum i-as fi luat singurul motiv de a trai.Ma simteam ca o nebuna ignoranta care tocmai s-a purtat urat cu iubitul ei.
-Sigur ca vreau,numai ca eram prea uimita de intamplare.Adica tu sa te afli in masina mea?E ceva ciudat..
-Ce e asa ciudat?intreba pe un ton inocent.
-Tu esti altfel.Esti frumos,incredibil de frumos.Zambesti ca si cum ai fi inventat zambetul,razi cu atata pofta incat m-as multumi doar sa te privesc ca sa pot sa ma simt bine.Esti ca un magnet,dar dincolo de asta simt ceva si mai puternic.Cred ca te plac...si te-am vazut doar de doua ori....am sfarsit eu,inrosita ca o rosie.
-Stii...nu esti singura care place pe cineva,incheie el pe o nota misterioasa,dar incepand sa rada,dandu-si seama de ridiculitatea situatiei.
Apoi a dat drumul la muzica si m-am relaxat.Muzica intodeauna a facut parte din viata mea ,de fapt era intr-un fel viata mea.Cand ascultam muzica simteam ca imaginatia mea prinde aripi,desi picioarele erau intodeauna pe pamant.Imi era greu sa fiu distrasa de la orice melodie ce-mi placea.Rula o melodia I walk the line,a lui Johnny Cash.Frumoasa piesa...
-Sa inteleg ca iti place muzica mea?,intreba el observand destinderea mea.
-oo...Ador muzica.
-Si eu.Fara muzica viata mea eterna ar parea un abis prea greu de strabatut ,nu crezi?
Nu eram extrem de atenta la ceea ce spunea,vrand doar sa-i ating buzele,desi imi era cam greu .Pareau atat de moi,iar atingerea mea nu parea ca ar face vreun rau.Ma privea meditativ si imi atinsese parul .Cand m-a atins,am simtit o vibratie puternica in corpul incat am inceput sa ma zbat.Jasper se uita la mine deznajduit,nestind cu ce gresise.Apoi intunericul a cazut.
-Cathy,Cathy ,esti in regula?auzeam o voce disperata ce vorbea cu mine.I-am deslusit chipul lui Jasper ,uitandu-se usurat la mine,apoi ma lua in brate.Era atat de reeeceee.
-Sunt bine,ingamai eu,tremurand.
-Ahh,imi pare asa rau.si ma stranse si mai tare.Ai un miros extraordinar,dar totusi nu simt dorinta sa te mananc,ce ciudat...soptise el incet crezand ca eu nu-l aud.
-Poftim???I-am dat drumul repede si m-am uitat in jur.Eram pe strada cu barul in care trebuia sa ma intalnesc cu Mike.Ma bucurasem ca ajunsesem ,dar tot ma simteam stupida,pentru ca nu intelegeam ce vrea sa zica.
-Cathy...banuiesti ce sunt ,nu?.Imi arunca o privire furisa nestind la ce sa se astepte.
-Te referi la ce mi-au povestit Jacob si tata?am intrebat eu,ironica,singurul lucru care imi trecuse prin minte.
-Da....
-A deci esti un vampir?am intrebat batjocoritor.
-Tu nu crezi?S-a uitat perplex,de parca as fi fost idioata.
M-am gandit putin si totusi asta ar explica totul.Frumusetea lui bizara,pielea lui rece si alba ca zapada,ochi lui verzi sclipitori,atat de perfect si totusi atat de ...letal.Am facut ochi mari si m-am holbat mai bine la el.Nu se uita la mine,privirea ii era coborata spre volan,dar maiestria cu care era conturat sugerea ,cu adevarat, fantasma unui nemuritor,desigur.Ce splendid sa fii perfect,dar sa nu te bucuri de el!
-Chiar esti.Am incheiat eu sumbru,de dragul lui.Nu credeam insa.
-Sunt,si stiu ca nu ma crezi.Nu te obosi sa ascunzi.
Il contemplam in linistea ce se asternuse,dar nu durase mult.
-O sa apara si Michael,a spus el trist.E destul de agitat,mai bine spus emotionat.Avea expresia unui om care indurase multe,iar acum ar fii vrut sa plece,dar ceva tot il retinea.Gandurile mele alunecau insa spre altceva...
Imi era greu sa cred in vampiri,in nebunia lor.Pareau doar o nascocire fanatica a mintii umane.Dar acum totul parea destul de real si totusi ma simteam ca intr-un vis in care ma zbateam sa ma trezesc.Vampir...puteam sa accept asta,daca chiar era.
-Ai si puteri speciale?Pe langa ca esti vampir?Am intrebat eu ,fascinata,cautand argumente in toata povestea asta.
-Da ,o sa-ti povestesc cand vin sa te iau.
-Vii sa ma iei???Eram socata.
-Da.Sper ca nu te deranjeaza,a spus el pe un ton normal.
Eu cred ca visez.
-Sigur,imi place sa fiu prietena un vampir,am adaugat eu cu o voce tremuranda,neincrezatoare ,dar zambind cald.
-Si mie cu un om.Pa.
-Pa.Ne vedem mai tarziu.
Am inchis usa masinei si m-am indreptat zambind spre Michael.Acesta imi adresase un suras cristalin si imi spuse:
-Arati incredibil.
-Mersi ,si tu.
Barul era unul de hippioti,destul de frumos.Florile pictate cu atata migala ,semnul paci desenat pe pereti,ma faceau sa zambesc gandindu-ma la anii '60.Dar Dumnezeu a vrut sa ma nasc in anii '90,nu in '60 asa ca se mai intampla.Ne-am asezat la ultima masa,intre un tip si o tipa ce pareau drogati ,dar veseli si un motociclist.M-am uitat in meniu,si m-am decis asupra unui shot de vodka.Sper sa nu ma simt chiar asa de rau si as avea nevoie si de un pachet de tigari.I-am spus ce vreau lui Michael ,iar el s-a dus la bar intorcandu-se cu doua shot-uri de vodka si un pachet de Kent.
-Cine era tipul cu care ai venit?ma intreba el curios.Mi-am dat seama ca aceasta era intrebarea care-l bantuia.
-Un prieten...de la scoala.Doamne ,sa nu ma inrosesc!Te rog,Doamne.
-Aha...Daduse shot-ul pe gat si eu la fel,sa mai dus la bar sa mai aduca cate ceva ,iar eu stateam simtindu-ma bine.Eram putin ametita dupa al 3 shot combinate cu tigari asa ca trebuia s-o las mai moale.
-Cum te simti ma intreba el?
-Destul de bine.
-Hai sa nu mai bem.Nu vreau sa-ti fie rau.Imi zambi destul de frumos si m-am abtinut sa nu sar pe el,sa-i dau pantaloni jos.La urma urmei,eram si eu doar o fata...una beata.
Am plecat din bar ,tinandu-ma destul de greu pe picioare.Aerul rece ce-mi izbi fata ,parea datator de viata pentru mine.Langa bar,era un bloc cu o banca.Deasupra era un stalp mai ciudat cu o sfera luminoasa.Cred ca era un bec.M-am asezat jos cu Michael si am inceput sa vorbim despre plaja,La Push,lucruri care ne faceau sa ne simtim bine.Ma intreb oare ce parfum folosea?Nu mirosea rau deloc.
-As vrea totusi sa-ti spun ceva,a spus el aruncand o privire in jur.
-Ce ?am intrebat eu putin cam tare,din cauza alcoolului.
-Stii ce am eu in buzunar?
-Gu-uu-ma?
-Nu,prostuto.Si scoase o chestie verde ce era indesata intr-o plasa.Parea iarba.
-Vrei ,nu?
-Aa....nu stiam ce sa fac.Ma simteam destul de high incat sa mai iau ceva,doar nu aveam nimic de pierdut ,nu?Bine.
Scoase hasisul si dupa trei minute realizase deja doua tigari pline cu iarba.
-Poftim si imi dadu o tigara.
-Have fun,baby.I-am spus eu si am tras .Incet,tigara se termina ,iar eu deja ma pierdeam intr-o lume imaginara.Pluteam pe un nor sau cam asa ceva.Dupa ceva mai mult timp,am simtit buzele lui Michael sarutandu-mi cu pofta buzele.Era perfect.Ma saruta pasional ,cu mainile pierdute prin par.Ii simteam pieptul cald prin bluza.Mainile lui au coborat incet pe sani mei ,dezmierdandu-i.Ma saruta pe gat,si ma simteam atat de bine,incat credeam ca o sa explodez.Mi-a dat bluza jos,iar sutienul l-a rupt din cauza pasiuni.Ii simteam respiratia zgomotoasa pe pielea mea infierbantata..Brusc ,in atata placere,mi-am amintit chipul lui Jasper.A fost ca si cum in mintea mea ,s-ar fi spart un balon.Doar la el ma gandeam si nici macar drogurile,alcoolul,tutunul nu ma faceau sa-l uit.Mi-am dat seama ca Michael isi indesa degetele undeva interzis.L-am respins fara forta ,fiind inca destul de ametita.L-am muscat de ureche,si fiind intinsa pe banca i-am dat un picior in burta.Am inceput sa tip,iar el mi-a pus mana la gura.L-am muscat de deget ,cred si apoi am simtit lovituri.Trupul imi ardea de durere,dar el scoase o banda adeziva facandu-ma sa tac.Ma simteam pierduta si lacrimile se rostogoleau pe obraji mei rosi .Niciodata n-am vrut ca totul sa se sfarseasca asa,sa mor ca o nefericita.Nu credeam ca acesta e finalul meu.Apoi am simtit ceva in mine si mi-am dat seama ca e abia inceputul.Disperarea ma cuprinsese,insa durerea loviturilor se mai domolise.I-am dat un pumn cu ultimele puteri distrugandu-i fata,insa mana lui aspra s-a indreptat,furioasa, spre fata mea.Capul meu se scurgea pe banca sau pe iarba murdarind totul cu sangele ce-mi siroia din gura .Inainte ca valul sa-mi fure constinta,doi ochi verzi au stralucit in intuneric.

vai ce frumos scrii esti un adevarat talent...eu cand am vazut prefata am crezut ca vrei sa i-l furi pe Jasper lui Alice..dar Alice nu exista aici, asa ca e bine
Michael e un nenorocit cum indrazneste sa faca asta? sa speram ca vien Jasper in salvare...te rog, pune continuarea